In 1890, medicul Cehov, in varsta de treizeci de ani, care tocmai aflase ca sufera de tuberculoza, se angajeaza intr-o calatorie de unsprezece saptamani ce traverseaza Siberia spre colonia penitenciara Sahalin. La inceputul acestei aventuri, tanarul Cehov intentiona sa puna pe hartie, rece si fara morbul pasiunii, o simpla descriere a locului si a oamenilor pe care avea sa-i intalneasca. Paginile adunate s-au transformat insa intr-o capodopera unde descrierea suferintei umane se impleteste cu meditatia asupra nedreptatii sistemelor penitenciare. Totul se desfasoara pe fundalul unei Siberii salbatice, un sac fara fund in care regimul tarist isi arunca opozantii si unde, nu peste putin timp, regimul comunist avea sa-i arunce pe ai sai